Oleg Danovski

Oleg Danovski

Oleg Danovski (n. 9 februarie 1917 în Ucraina – d. 1996) a fost un dansator și coregraf român,considerat de întreaga lume artistică întemeietorul școlii românești de balet modern, fiind, totodată fondatorul și directorul primului teatru de balet din România, instituție care astăzi îi poartă numele – Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța. A apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balșoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese și recunoaștere fără precedent în străinătate.

Biografie

Măiastru şi delicat, ca un înger diafan ţesând artă din mişcare, cel care avea să fie supranumit „Sfinxul Slav” s-a născut în localitatea Vosnesensk, din Ucraina, dar avea origini germane: tatăl său, von Hildenbrand, aparținea unei familii de baroni aduse de Petru cel Mare din Germania. În timpul Revoluției din Octombrie acesta a luptat ca ofițer împotriva bolșevicilor, fapt care l-a determinat să o trimită pe soția sa, Juliette, la Cernăuți. Din 1920, ea s-a angajat ca maestră de balet la Teatrul din Cernăuți, astfel încât Oleg Danovski a crescut de mic într-un mediu artistic. Inițial, a dovedit o înclinație specială pentru vioară, instrument pe care l-a studiat timp de 7 ani. Ulterior s-a dedicat dansului. La 14 ani a ales să fugă la București cu o elevă de-a mamei sale. După o perdioadă de lipsuri, în care-a dormit în parcul Cișmigiu și a mâncat doar pâine și apă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuș. Foarte curând avea să devină prim solist, acceptând provocarea de-al înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. Remarcabila sa evoluție la premieră i-a adus supranumele de „Sfinxul Slav”. La 17 ani devenea cel mai tânăr coregraf din lume, activând o vreme la Teatrul Evreiesc, unde a studiat regia cu Iacob Sternberg. Apoi s-a angajat ca solist la Opera din București, unde a început să monteze spectacole remarcabile. A avut privilegiul să colaboreze cu mari artiști ai vremii precum Josephinne Backer sau Boris Kneazev – pedagog care formase și iluștrii dansatori ai Operei de la Paris. Celebrul Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra Lacul lebedelor – capodopera sa fiind printre cele mai bune montări cunoscute. Și-a format un ansamblu de 150 de balerini iar în 1949 a devenit decanul Academiei de balet. A militat pentru separarea Baletului de Operă, fără succes. În cele din urmă a solicitat pensionarea de la teatrul din București, dar a fost refuzat. În 1978, în drum spre Varna, unde urma să jurizeze un festival internațional de balet, a făcut un popas la Constanța, unde s-a întâlnit cu directorul Teatrului de revistă „Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înființeze o secție de balet a Teatrului Fantasio: „Ansamblul de balet clasic și contemporan”, inițial constituit din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj, primul spectacol montat fiind „Chopiniana”. Aici Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiană Lacul lebedelor, „Frumoasa din pădurea adormită” și Spărgătorul de nuci. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor români a depășit pentru prima oară granițele țării, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanța a ajuns o tradiție care continuă și în zilele noastre. Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor, „Cenușăreasa”, „Giselle”, „Rapsodia de Enescu” sau „Chopiniana”. Ultimul său spectacol, creat cu puțin înainte de moarte, în 1996, a fost „Crăiasa zăpezilor”: deși grav bolnav, Oleg Danovski a reușit să-l monteze în doar două săptămâni. În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleșu, excepționala instituție constănțeană fondată de Oleg Danovski își câștiga în sfârșit autonomia, sub numele „Teatrul de Balet Oleg Danovski”. La 8 ani de la moartea maestrului, și în profund dezacord cu eforturile sale și aspirația ca baletul să beneficieze de o instituție de sine stătătoare, Teatrul de Balet a fost desființat, fiind comasat cu Opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcției de Cultură a Consiliului Județean Constanța. Din 2010, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” a intrat în administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Extrase din presa internațională:

„Cea mai bună montare a Mandarinului Miraculos ce poate fi văzută are coregrafia semnată de Oleg Danovski: inteligentă, intensă, misterioasă și jucată cu o exemplară acuratețe tehnică. Un fenomen al culturii adevărate.” [Michelangelo Zurletti, La Repubblica, 17 august 1980]

„Judecând după nenumăratele runde de aplauze care-au recompensat performanța Ansamblului de Balet Fantasio din Constanța, mai bine de-atât ar fi inimaginabil. Un lucru e cert: corpul de balet a fost adus la o ținută atât de înaltă încât ar putea servi ca exemplu pentru câteva ansambluri germane.” [Westphalien Blatt, 21 noiembrie 1980]

„Giselle, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci – trei spectacole de balet în versiunea unor super-dansatori conduși de un superMAG: Oleg Danovski.” [Zollern-Alb Kurier, 19 decembrie, 1983]

„Oleg Danovski a creat o viguroasă și extrem de inspirată punere în scenă a etern-generoasei teme a îndrăgostiților din Verona. Foarte rar în secolul nostru un balet a cucerit arena internațională așa cum a făcut-o această versiune.” [Allgemeine Zeitung, 1 decembrie 1993]

# CONSTANŢA BLOG, despre OLEG DANOVSKI

« Nu mulţi dintre noi ştiu că România s-a impus pe scena baletului mondial datorită lui Danovski şi tot el a fost cel care a fondat şi condus primul teatru de balet din România, respectiv cel din Constanța ».

Cel care avea să fie supranumit Sfinxul Slav s-a născut în localitatea Vosnesensk, din Ucraina, dar avea origini germane: tatăl său, von Hildenbrand, aparţinea unei familii de baroni aduse de Petru cel Mare din Germania. În timpul Revoluţiei din Octombrie acesta a luptat ca ofiţer împotriva bolşevicilor, fapt care l-a determinat să o trimită pe soţia sa, Juliette, la Cernăuţi. Din 1920, ea s-a angajat ca maestra de balet la Teatrul din Cernăuţi, astfel încât Oleg Danovski a crescut de mic într-un mediu artistic. Iniţial, a dovedit o înclinaţie specială pentru vioară, instrument pe care l-a studiat timp de 7 ani. Ulterior s-a dedicat dansului. La 14 ani a ales să fugă la Bucureşti cu o elevă de-a mamei sale.

După o perdioada de lipsuri, în care-a dormit în parcul Cişmigiu şi a mâncat doar pâine şi apă, s-a angajat ca balerin la Teatrul Cărăbuş. Foarte curând avea să devină prim solist, acceptând provocarea de-al înlocui pe balerinul care se îmbolnăvise. Remarcabilă sa evoluţie la premiera i-a adus supranumele de Sfinxul Slav. La 17 ani devenea cel mai tânăr coregraf din lume, activând o vreme la Teatrul Evreiesc, unde a studiat regia cu Iacob Sternberg. Apoi s-a angajat ca solist la Opera din Bucureşti, unde a început să monteze spectacole remarcabile. A avut privilegiul să colaboreze cu mari artişti ai vremii precum Josephinne Backer sau Boris Kneazev – pedagog care formase şi iluştrii dansatori ai Operei de la Paris. Celebrul Robert Helpmann l-a invitat să monteze la Londra Lacul lebedelor – capodopera sa fiind printre cele mai bune montări cunoscute. Şi-a format un ansamblu de 150 de balerini iar în 1949 a devenit decanul Academiei de balet. A militat pentru separarea Baletului de Operă, fără succes. În cele din urmă a solicitat pensionarea de la teatrul din Bucureжti, dar a fost refuzat.

În 1978, în drum spre Varna, unde urma să jurizeze un festival internaţional de balet, a făcut un popas la Constanța, unde s-a întâlnit cu directorul Teatrului de revista “Fantasio”, Aurel Manolache, care i-a propus o colaborare. Oleg Danovski l-a convins să înfiinţeze o secţie de balet a Teatrului Fantasio: “Ansamblul de balet clasic şi contemporan”, iniţial constituit din tineri absolvenţi ai liceelor de coregrafie din Bucureşti şi Cluj, primul spectacol montat fiind “Chopiniana”. Aici Oleg Danovski a montat trilogia ceaikovskiana Lacul lebedelor, “Frumoasă din pădurea adormită” şi Spărgătorul de nuci. Prin legăturile sale cu impresarul german Landgraff, renumele balerinilor romani a depăşit pentru prima oară graniţele ţării, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanţa a ajuns o tradiţie care continuă şi în zilele noastre. Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor, “Cenuşăreasa”, “Giselle”, “Rapsodia de Enescu” sau “Chopiniana”. Ultimul său spectacol, creat cu puțin înainte de moarte, în 1996, a fost “Crăiasa zăpezilor”: deşi grav bolnav, Oleg Danovski a reușit să-l monteze în doar două săptămâni.

În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleşu, excepţională instituţie constănţeana fondată de Oleg Danovski îşi câştigă în sfârşit autonomia, sub numele “Teatrul de Balet Oleg Danovski”. La 8 ani de la moartea maestrului, şi în profund dezacord cu eforturile sale şi aspiraţia că baletul să beneficieze de o instituţie de sine stătătoare, Teatrul de Balet a fost desfiinţat, fiind comasat cu Opera prin hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcţiei de Cultură a Consiliului Judeţean Constanța.

În încheiere declaraţia Monicăi Chereches prim-solista Companiei de Balet a Teatrului “Oleg Danovski” despre Danovski:  ”Pe maestru îl port în suflet. Ceea ce vedeţi dumneavoastră în scenă, pe mine, se numeşte Oleg Danovski. Sunt produsul dânsului şi cred că nimeni nu îi poate mulţumi cum îi mulţumesc eu când sunt pe scenă şi încă dansez pe coregrafiile dânsului cu foarte mare plăcere.

Trebuie să ne susţinem cu tărie şi să ne cunoaştem valorile noastre locale! »

#  Betty Lux, directorul Companiei de Balet din cadrul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” (fragment din ziarul Telegraful)

„Pentru mine, maestrul Oleg Danovski a însemnat încredere, motivaţie şi… balet”

Absolventă a Liceului de Coregrafie din Cluj Napoca (1978), precum şi a Academiei de Balet din Moscova, Betty Lux a obţinut, prin concurs, de câteva zile, funcţia de director al Companiei de Balet din cadrul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”. Prim-balerină talentată, al cărei potenţial interpretativ a fost descoperit şi pus în valoare de maestrul Oleg Danovski, Betty Lux s-a afirmat atât în ţară, cât şi în străinătate. Revenită de câţiva ani la Constanţa, artista doreşte să împărtăşească tinerilor din trupa de balet de la malul mării din experienţa sa de prim-solistă cu o vastă carieră interpretativă, dar şi de profesoară de balet, având în proiect, totodată, consolidarea repertoriului Companiei de Balet.

Balerin, coregraf, şi dascăl, Oleg Danovski a fost şi rămâne un ARTIST în toată splendoarea carierei sale. Un reper al dăruirii, al muncii asidue, al actului artistic profund. Magician al mişcării, poem al dansului şi părinte al coregrafiei, „Sfinxul slav” dăinuie. Prin propria artă, prin discipolii săi, prin teatru prin lumina cu care ne-a învăţat că şi sufletul dansează.

Share