Nicolae Brânzeu

Nicolae Brânzeu

Nicolae Brânzeu s-a născut la 28 decembrie 1907, Piteşti. Studiile muzicale le-a început de timpuriu la Piteşti (1920-1926) cu Maria Lerescu şi Lucia Stănescu (pian), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1926-1931) cu D.G. Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct), Mihail Jora (contrapunct) şi Dimitrie Cuclin (estetică, forme muzicale). Paralel şi-a continuat pianul cu Lucia Stănescu în Bucureşti (1926-1930). S-a perfecţionat la „Schola Cantonim” din Paris (1931-1934) cu Guy de Lioncourt (compoziţie), Albert Bertelin (contrapunct), Paul Brand (pian) şi Marcel Labey (dirijat orchestră). A urmat Facultatea de Drept din Bucureşti, obţinând licenţa în 1931.

Corepetitor (1937-1946) şi dirijor (1946-1947) la Opera Română din Bucureşti; profesor suplinitor la clasa de armonie la Conservatorul Bucureşti (1940-1941); dirijor la Opera din Sibiu (1948); profesor de armonie şi muzică de cameră la Şcoala populară de artă din Arad (1947-1954 şi 1964-2966); dirijor la Filarmonica din Arad (1948-1972). A dirijat spectacole de operă în Bucureşti şi în provincie, concerte simfonice la Filarmonicele din ţară şi în Polonia (Lublin, 1973). A fost distins cu Premiul II (1934) şi Premiul I (1942) de compoziţie „George Enescu”, cu Ordinul „Meritul cultural”, clasa V (1968).

Creaţia lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, însă remarcabile sunt creaţiile pentru teatru liric. Stilistica muzicii lui se încadrează în modernismul de tip neoromantic; interesul pentru această estetică i-a fost sădit în anii de studiu la Schola Cantorum. Brânzeu va îmbina neoromantismul cu idei de inspiraţie folclorică. O altă influenţă în muzica lui Brânzeu este expresionismul. Astfel, opera Săptămâna luminată (1943) este prima operă românească cu o astfel de orientare. După 1990, lucrarea nu a fost inclusă în repertoriile operelor din România.

În 1948, înfiinţează Filarmonica din Arad, unde contribuie la profesionalizarea orchestrei şi corului, dat fiind că la aceea vreme ele erau formate în cea mai mare parte din oameni fără studii muzicale academice.

Pentru liedurile sale, Brânzeu a fost criticat în anii 1950 de către grupul Matei Socor. Ca urmare, numele lui Brânzeu a fost cenzurat de către regimul politic din ţară.

Nicolae Brânzeu i-a avut ca prieteni apropiaţi pe scriitorii Emil Cioran, Radu Gyr, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Dan Botta, Mircea Popa şi pe muzicienii George Georgescu şi Dimitrie Cuclin.

Premii
Pentru activitatea sa, Brânzeu a fost distins cu Premiul II George Enescu (1934) şi cu Premiul I George Enescu (1942), precum şi cu Ordinul Meritul Cultural (1968).

Lucrări

Teatru liric:

Monna Vanna după (Maurice Maeterlinck) – 1934, scenă dramatică.
Săptămâna luminată (libret de Constantin Pavel, după piesa lui Mihail Săulescu) – pr.: 29.IV.1943, Opera Naţională din Bucureşti
Scufiţa Roşie – operetă-feerie pentru copii pr.: 1949, Teatrul de Stat Arad
Piatra din casă- 1951 (vodevil după textul lui Vasile Alecsandri)
Aladin şi lampa fermecată – muzică de scenă, pr.: 1958, Teatrul de marionete Arad
Cruciada copiilor- 1961 dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Lucian Blaga
Dragostea triumfă – 1968 operă comică în trei acte; libret de Gheorghe Haiduc pr.Filarmonica de stat Arad
Monna Vanna – 1976, dramă-muzicală în trei acte după piesa de teatru a lui Maurice Maeterlinck
Zana Zorilor – 1981 operă-feerie în 3 acte; libret de L. Emandi după basmul cu acelaşi nume a lui Ioan Slavici

Muzică vocal-simfonică:
Hymne, Poemul simfonic pe versurile lui (Charles Baudelaire), traducere de Virgil Gheorghiu – pr.: 3.X.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucureşti dir. Nicolae Brânzeu
Sărbătoare, Cantata pentru cor orch. pr.:5.XII.1940, Orchestra Radiodifuziunii din Bucureştidir. Nicolae Brânzeu
Trecut-au anii, Poemul simfonic pentru tenor şi orch. versuri de Mihai Eminescu pr.: 1941, Orchestra Filarmonica Bucureşti dir. Ionel Perlea
Cântecul bradului, cantata pentru cor mixt şi orch., melodia şi versurile populare din culegerea lui Ilarioan Cocişu, pr.: 5. XII.1940 Bucureşti. dir. Nicolae Brânzeu
Copilarie sfântă, poem pentru bas şi orch. versuri de Vasile Voiculescu- 1947
Meşterul Manole, cantata dramatică pentru solişti cor mixt şi orch., versurile populare din colecţia lui Vasile Alecsandri, pr.:12.IV.1969, Filarmonica de stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu
Luceafărul, oratoriu pentru solişti cor mixt şi orch., versurile lui (Mihai Eminescu) – pr.: 1970, Filarmonica de stat Arad. dir. Nicolae Brânzeu

Muzică simfonică:
Fantezie simfonică – 1934. Premieră: Cluj 1936, Societatea Muzicală din Cluj, dirijor Nicolae Brânzeu;
In Memoriam – 1936. Premieră: Bucureşti, 19 .IX. 1936, Orch. Amicii Artei, dir. Nicolae Brânzeu;
Două schiţe simfonice – 1940. Pr.: 29.XII.1940, Filarmonica George Enescu din Bucureşti, dir. George Georgescu;
Preludiu şi fugă pentru orchestră- 1940 pr.: Bucureşti 1.XI.1942, Filarmonica, dir.George Georgescu
Nocturna pentru orchestră – 1949 rev. 1956 pr.: 1959, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Suita simfonică în Do major – 1950 pr.: 1952, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
Simfonia I-a în la minor – 1954. Premieră: 1955, Filarmonica de Stat Arad, dir.Nicolae Brânzeu
Rapsodia I-a pentru orchestră – 1958. Premieră: 1958, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
Simfonia concertantă pentru pian şi orchestră – 1959 pr.: 1960, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu;
Rapsodia II-a pentru orchestră- 1960 pr.: 1961, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonia a II-a în RE „Pentu pace” cu cor de femei (în final) – 1963 pr.: 1964, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonie de cameră; pentru orchestră de coarde pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Uvertură sportivă “UTA” – 1969 pr.: 17.IV.1970, Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu. Edit. Muzicală – 1971
Poemul Unirii – 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Simfonia a III-a în do minor – 1977 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu
Uvertura festivă – 1978 pr. Filarmonica de Stat Arad, dir. Nicolae Brânzeu

Muzică de cameră:
Cvartetul pentru pian şi coarde -1935
Cvintetul pentru pian şi suflători – 1957
Sonată pentru clarinet şi pian – 1961; transcriere pentru vioară şi pian – 1963
Sonată pentru pian – 1965
Sonată pentru vioară solo – 1966
Sonată pentru violoncel şi pian – 1970

Muzică de corală:
Imnul “Junimii” pentru cor bărbătesc, versuri de C. Papastate – 1926
Motet pentru cor mixt – 1932
Foaie verde, firul ierbii; prelucrare de folclor pentru bariton, cor mixt şi pian – 1960
De dor; prelucrare de folclor pentru soprană, cor mixt a capella – 1960
Imnul Liceului din Piteşti; pentru cor mixt, pian şi orchestră de coarde, versuri de D.Al.Nanu – 1966
Cântec de leagăn pentru Nicolae Bălcescu; pentru mezzosoprană şi cor mixt, versuri de Volbură Poiană-Năsturaş – 1967
Cântec pentru ţară; pentru cor mixt, versuri de Alexandru Popescu-Negură – 1967
Cinci coruri a capella pe versuri de Duliu Zamfierscu, pentru cor mixt ( Preludiu; Vara;Fluture; Noapte buna; Barza)- 1972
Trei coruri pe versuri de Mihai Eminescu, pentru cor mixt (Veneţia; La steaua -cu pian; Stelele-n cer – cu pian)- 1972

Muzică vocală:
Trei poeme pentru bas şi pian (orch.), versuri de Vasile Voiculescu ( Coiful de aur; Cheia de aur; Zânele de aur) – 1943
Isus din copilărie, pentru bas şi pian (orch.) versuri de Vasile Voiculescu – 1946
Cântec haiducesc, pentru voce şi pian versuri populare -1949
Când amintirile, pentru voce şi pian versuri Mihai Eminescu -1955
Colind uitat, pentru voce şi pian versuri de Vasile Voiculescu – 1955
Pe pajiştile verzi, pentru voce şi pian versuri de C. Bălcescu – 1958
Mi-eşti dragă, pentru voce şi pian versuri de D. Al. Nanu – 1960
5 Lieduri, pentru tenor şi pian pe versuri de Lucian Blaga (Cresc amintirile; Fiorul; Vreau să joc; Gorunul; Linişte) – 1970
Srada stânjeneilor albaştri, pentru voce şi pian versuri de Afrodita Surdeanu – 1970
Lieduri, pentru voce şi pian, pe versuri de Simona Lecca (Ţie; Cântec)- 1970
Noapte bună, pentru voce şi pian, pe versuri de Duiliu Zamfirescu – 1970
Inscripţie pe amintiri pentru bariton şi pian, pe versuri de Lucian Emandi- 1977

Aprecieri:
„Prin muzica dumneavoastră, maestre Nicolae Brânzeu, arta noastră sonoră poate privi, de la egal la egal, pe aceea din tragicul nostru secol XX din vestul european!” —Nae Ionescu
„Nicolae Brânzeu a îmbinat, cu o puternică forţă emoţională, lirismul şi dramatismul, într-o muzică de aleasă inspiraţie şi foarte personală.” —Mircea Eliade

Moare la 7 august 1983, Arad

Surse:
filarmonicapitesti.ro
crispedia
wikipedia
bestmusic.ro

Share