Ion Grigorescu

Ion Grigorescu

Ion Grigorescu (n. 15 martie 1945, București) este un pictor, desenator și eseist român, contestatar al regimului și sistemului comunist, critic al societății consumiste de azi, personalitate de prim rang a artei plastice românești și europene. Opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, gravură, pictură bisericească, icoane, fotografie și artă video. Ion Grigorescu publică texte teoretice, pagini de jurnal, studii de istoria fotografiei în revistele, Arta, Secolul 20. Opera sa a rămas mult timp necunoscută, reputația sa reputația sa traversând granițele României numai după 1990. În prezent este considerat un artist de excepție, iar operele sale, repere prețioase în peisajul artistic contemporan.

Din 1967, Ion Grigorescu abordează teme precum sexualitatea, corpul uman, peisajul și mai ales omniprezența politicului. În timpul regimului comunist, artistul și-a desfășurat activitatea pe ascuns, autocenzurându-se.

Artist cu o activitate complexă, adesea citat printre pionierii experimentalismului românesc al anilor ’60-’70, Ion Grigorescu este unul din punctele de reper ale deceniului zece. Personalitate definită prin autoexigență și angajare într-un exercițiu continuu de raportare critică la context, Ion Grigorescu este un spirit complex ce analizează ființa și creația din perspectiva energetică și metafizică. În permanenta căutare a unei atitudini și expresii originale, artistul se retrage din activitatea publică și expozițională din 1983 și se dedică restaurării de pictură monumentală în biserici din Oltenia.

1990-1993: pictura, obiect, instalație, ambient în transformare, jurnal Revenirea la începutul anilor ’90, propune o nouă dinamică în dorința de a reforma conceptul însuși de expoziție. Prezențele sale individuale în galerii propun un proces de transformare a unui spațiu de expunere interior, marcat prin reamplasarea lucrărilor, inserarea de proiecții video și/sau intervenția artistului prin trasarea/modelarea de structuri efemere. Acest tip de expunere propusă de Grigorescu conține repere din lucrări mai vechi sau scoate la iveala materiale realizate înainte de 1990 (fotografii, desene, schițe, filme, texte). Titlul textului din catalogul expoziției Anatomia opunerii/expunerii/supunerii (Galeria Căminul Artei) se poate constitui ca o declarație de intenții pentru activitatea lui Ion Grigorescu din această etapă: „De stânga sau de dreapta? intre regimul comunist, oameni și mine însumi, împreună cu ei, retrospectiva confruntare a atitudinilor publice cu cele făcute la adapost“.

Confruntare înseamnă pentru Ion Grigorescu o stare autoimpusă ce se referă nu doar la universul spiritual, creativ, ci și la cel social și, implicit, politic. Atitudine afirmată înainte de 1989 și asumată ca „rezistență la fața locului“, un anume tip de militantism rămâne constant în lucrările sale. Titlurile joacă un rol important: unele fac evidentă aceasta opțiune, într-o manieră directă, funcționând ca subliniere a sensului imaginii (Țara nu e a milițienilor, securiștilor și comunistilor; Hitler-Ceaușescu; Animalitate, societate, divinitate; Venirea minerilor etc.); altele au rolul de localizare reflexiv-ironică (Copii la Iași, Țăran din Maramureș, Tărâmul Făgăduinței).

Într-un moment repulsiv din reflex față de ideea de „artă angajată/militantă/socială“, Ion Grigorescu își asumă această atitudine în demersul de modelare a unei identități, o identitate stabilită vizavi de individ, de grup, de context (istoric/social/politic/artistic etc.). Remarcăm prezente în lucrările sale de pe același palier reperele totalitarismului, iconografia crestină, momente din istoria României legate tocmai de afirmarea și apărarea unei identități, momente plasate în ecou cu istoria trăita în perioada 1990-93. Militantismul lui Ion Grigorescu trebuie însă citit ca punere în chestiune, ca atitudine de problematizare – teoretică și plastică – a unei stări de fapt, ca tentativa de „deschidere a ochilor“ orbiți de entuziasm.

Este interesant de remarcat subtilitatea interesului său față de evenimentele conexe, față de textele apocrife, față de aceste side stories trecute și prezente care devin cu atât mai semnificative prin implicarea unei realități efective. Imaginile sale nu urmăresc o istorie „centrală“ axată pe personalități, ci descriu rotițele masinăriei și modul lor de funcționare.

Participarea sa la o serie de festivaluri de performance marchează unul dintre aspecte. Dacă și înainte (anii ’70) a realizat o serie de acțiuni/performance, ceea ce face acum e diferit atât ca abordare, cât și ca asumare a relației cu publicul. Astfel, acțiunile sale nu mai sunt închise în atelier având ca martor aparatul de fotografiat/filmat sau realizate în prezența unui public care nici nu este avertizat de ceea ce se petrece. Acum poartă un titlu, fac apel la o serie de repere culturale clar definite (Hamlet, Oedip). De remarcat este păstrarea interesului pentru acele side stories afirmate acum ca un „comentariu de subsol“. Deși adresate unui public avizat, de multe ori acțiunile lui Ion Grigorescu se desfăsoară discret, în paralel cu alte acțiuni, sau dislocă publicul din spațiul consacrat manifestării. Deseori are ca parteneri actanți propriii copii, ceea ce de obicei subliniază sensul acțiunii.

Contactul cu noile medii din această perioada are ca prim reper prezența în cadrul simpozionului Săptămâna video românească – organizat în cadrul primei expoziții anuale a Centrului Soros pentru Artă Contemporană EX ORIENTE LUX (1993) – cu o transpunere pe video a filmelor experimentale, precum și a filmărilor realizate în video după 1990.

Studii

  • 1969 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția pictură, București
  • Din 1989 expune alături de Grupul Prolog

Expoziții personale – selecție

  • 1981 Sao Paulo Biennale,Curator Radu Pricopovici;
  • 1990 Third s Eye Gallery Glasgow, Point Est, curator Andrew Nairne;
  • 1991 Wanderlieder, Stedelik Museum Amsterdam, curator W. Beeren;
  • 1991 Anatomia opunerii/expunerii/supunerii, Galeria Căminul Artei, București;
  • 1992 Mahlzeit für eine tote Kultur, Schauplatz Zeitgennössischer Kunst, Viena; Politica, religia și arta în față cu crima, Galeria Catacomba, București;
  • 1993 Animalitate, societate, divinitate, Institutul Cultural Român, Venetia;
  • 1994 Galeria First, Timișoara;
  • 1998 Documente 1967-1997, Muzeul Național de Artă, Departamentul de Artă Contemporană, București;
  • 1998 Nava, Galeria Catacomba;
  • 1999 Una Bisanzio Latina, Biserica S. Maria Poppolo,Roma curator Sorin Dumitrescu ;
  • 2000 Expoziția 2000+ Collection, Ljublijana, Slovacia;
  • 2001 Remedy for Melancholy, Edwin Kunsthalle, Stockholm, curator A. Kreuger;
  • 2002 Auf der Suche nach Balkanien, Neue Gallerie Graz;
  • 2004 „Fotografii recente”, Galerianoua ;
  • 2007 Geta Brătescu/Ion Grigorescu „Resurse”, MNAC,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu ;
  • 2008 Expoziție Superpositions, Galeria Jean-Gabriel Mitterand, Paris;
  • 2008 Galeria Astra, Milano, curatori Ruxandra Balaci și Marco Scotini;
  • 2009 Kunstverein Stuttgart, Practici Subversive, curator Ileana Pintilie;
  • 2009 Expoziție Muzeul Național de Artă Contemporană din Varsovia;
  • 2010 Oedipus the Wanderer, Galerija Gregor Podnar, Berlin
  • 2012 Afternoon in Piatra Neamt, Galerija Gregor Podnar, Berlin;

Expoziții de grup, festivaluri, bienale – cu lucrări de pictură, obiect, instalație, fotografie și/sau video

  • 1979 – Bienala Internațională de Gravură, Bradford
  • 1990, Galeria Galateea, București; Points East, Third Eye Center, Glasgow;
  • 1991, DAgegen – Verbotene Ostkunst 1948-1989, Austria; Wander Lieder, Stedelich Museum, Amsterdam; Stare fără titlu, Muzeul de Artă;
  • 1992, Pământul, Muzeul de Artă Timișoara;
  • 1993, Festivalul de Performance Zona Europa de Est, Muzeul de Artă, Timișoara;
  • 1994, Expoziția grupului Anastasia, Kiscellimuseum, Budapesta; Nomadic (participarea românească) Bienala de Artă Contemporană, Sao Paulo; 01010101…;
  • 1994 Muzeul Țăranului Român, București; Tendințe în fotografia contemporană românească, Fotogaleria GAD, București;
  • 1995, The Artistic Ego and the Dilemas of the Postcomunist Age – Month of Photography, Bratislava;
  • 1996, Festivalul de Performance Annart, lacul Sf. Ana; Festivalul de Performance Zona Europa de Est 2, Timișoara; Le Corps Photographié, FRAC Alsace, Strasbourg; Experiment, Galeria 3/4, București;
  • 1997, Pavilionul României (cu Ion Bitzan), Bienala internațională de Artă Contemporană, Veneția;
  • 1998, Body and the East, Moderna Galerija, Ljubljana,
  • 1999, Atelier Vagabond, Galeria META, București;
  • 2005 Foundation Gulbernian, Lisabona
  • 2006 Jucării pentru copii, Ion Grigorescu și Mircea Cantor.Galeria Studio Protokoll;
  • 2006 Salonul de Artă, Belgrad ; 2006 Cabaret Voltaire Zuerich ;
  • 2009 Cel ce se pedepsește singur. Ștefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu: arta și România în anii ’80-’90 Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, curator Erwin Kessler
  • 2009 Galeria Adreianamihail, Nimic mai de preț ca valoarea zilei, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureșan, Mona Vătămanu și Florin Tudor, curator Magda Radu
  • 2009-2010 Expoziție itinerantă „…de porc”, Centrul Național al Dansului București, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, curator Erwin Kessler
  • 2010 Construcții Auxiliare Provizorii, Galeria Recycle Nest, București
  • 2010 „Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe”, Muzeul de Artă Modernă din Viena
  • 2010-2011 „After the Fall”, Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA);
  • 2010 „Ten, co sam sie karze” la Centrul de Artă „Bunkier Sztuki” Cracovia: Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu. Arta și România în anii 80. și 90.
  • 2010 Bienala Internațională de Artă de la Berlin
  • 2010 „Les Promesses du Passé“/„Promisiunile trecutului”, 1950-2010, Centrul „Pompidou“, Paris
  • 2010 A 4-a ediție a Bienalei Internaționale de Gravură Experimentală, Centrul Cultural Palatele Mogoșoaia.
  • 2011 Level 2 Gallery: Out of Place, Tate Modern, London
  • 2011 Bienala de la Venetia, Pavilionul României, Performing History- artiști Ion Grigorescu și cuplul Anetta Mona Chișă & Lucia Tkacova, curatori: Maria Rus Bojan și Ami Barak
  • 2011 Bienala de la Venetia, Pavilionul României, Proiectul Romanian Cultural Resolution cercetarea contextului artistic contemporan din România, initiatori Adrian Bojenoiu si Alexandru Niculescu

Expoziții Prolog-selecție

  • 1989, 1990 – Galeria „Căminul Artei”, București;
  • 1991 – Galeria „Artexpo”, București, (în cadrul Expoziției „Filocalia”);
  • 1992, 1996, 1997 – Galeria „Catacomba”, București;
  • 1994 – Arte Fiera- „Seduzione della Differeza, Bologna
  • 1994 – Institutul Român de Cultură și Cercetări Umaniste, Palazzo Correr, Veneția, Italia;
  • 1994 – Muzeul de Artă Timișoara (în cadrul Expoziției „Orient- Occident”);
  • 1995 – Expoziție Prolog organizată de Fundația Anastasia, Limasol, Cipru;
  • 1996, 1999, 2002 – Galeria 28, Timișoara;
  • 1999 – Sala Constantin Brâncuși (în cadrul Expoziției „Sacrul în artă”), București;
  • 2000 – Galeria Ludovic, București;
  • 2001, 2004 – Galeria Anticariat Curtea Veche, București;
  • 2003, 2007 – Simpozion Prolog, Peintre a Bethonvilliers. Prologue et ses invites, Bethonvilliers
  • 2004 – Muzeul de Artă Arad;
  • 2006 – Expoziția „Prolog 20 de ani”, Muzeul de Artă, Alba-Iulia.
  • 2008 – Cuptoare- Simpozion Prolog
  • 2009 – Galeria Sub_Cărturești, București;
  • 2010 „Prolog – 25 de ani” , Galeria Anticariat Curtea Veche, București
  • 2010 – Galeria Zikkurat, Teatrului Național și Palatului Artelor din Budapesta

Premii – selecție

  • 1972 – Premiul Tineretului, (U. A. P. R.)
  • 1978, 1989 – Premiul Criticilor de Artă
  • 1993 – Premiul Andrei Cădere
  • 1998 – Premiul pentru restaurare de pictură bisericească
  • 1998 – Premiul Revistei „Cuvântul”

Sursa: Wikipedia

Share