Eugen Proca

Eugen Proca

Primul transplant reușit al unui organ solid din România la om a fost cel efectuat de profesorul Eugeniu Proca, în februarie 1980 la Spitalul Fundeni, cu rinichi de la donator în viață (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, efectuat la Timișoara de o echipă condusă de prof. dr. Petru Drăgan. Până în decembrie 1989 se efectuează doar transplanturi de rinichi și acestea într-un număr relativ redus.

Eugeniu Proca s-a născut la 12 ianuarie 1927 în Godeni, județul Argeș. Singurul fiu al familiei, la numai zece ani părăsea casa părintească și pleca în Câmpulung-Muscel, unde avea să urmeze gimnaziul și apoi Liceul ”Dinicu Golescu”. A intrat prin concurs la Facultatea de Medicină din București (inițial la secția Medicină Militară), pe care a absolvit-o în 1951 ca șef de promoție, cu Diplomă de merit.

La terminarea facultății i s-a propus să lucreze ca preparator universitar la Medicină Internă la Spitalul Brâncovenesc, în București. Deoarece își dorea foarte mult să fie chirurg, a ales singurul post cu specific chirurgical, la Spitalul din Comănești.

În 1953 intra, prin concurs, la Spitalul Panduri din București, devenind astfel elev al prof. dr. Theodor Burghele, cel care i-a influențat hotărâtor cariera. În perioada 1956-1975 activează în cadrul Clinicii Chirurgicale, iar ulterior în Clinica de Urologie din Spitalul Panduri. Parcurge etapele carierei universitare ca asistent, șef de lucrări, conferențiar și, în final, profesor universitar.

Urmează un stagiu de pregătire în chirurgia de transplant renal la Institutul de Urologie din Londra (1963-1964), ca bursier al Consiliului Britanic, apoi un altul la Harvard Medical School, în 1967. După aceste stagii de pregătire la Londra, Edinburg și Boston, a făcut la Spitalul Panduri prima dializă din România, în 1959.

Începând cu 1975 continuă la Spitalul Fundeni activitatea remarcabilă începută la Panduri. Devine șeful Clinicii de Urologie din Spitalul Fundeni, pe care o modernizează. Introduce treptat procedee chirurgicale noi, astfel încât urologia românească este adusă la nivel european. Colaborează cu prof. Gheorghe Goldiș în studiul unor afecțiuni care au constituit priorități în pediatria din țara noastră, între care studiul nefroblastoamelor.

Activitatea de la Fundeni este încununată și de o premieră de maximă importanță pentru medicina din România, un eveniment de rezonanță și la nivel european: primul transplant reușit al unui organ solid la om, efectuat de prof. Proca în februarie 1980, cu rinichi de la donator în viață. Din 1980 până în iunie 1997 realizează 45 de transplante renale.

Medicul Eugeniu Proca a condus Spitalul Fundeni timp de 25 de ani, a reînființat Societatea Română de Urologie, a operat tumori-gigant ale rinichilor, a înființat primul centru de dializă din țară.

Între anii 1976 și 1978 deține funcția de rector al Institutului de Medicină și Farmacie din București. Este ministru al Sănătății timp de șapte ani, între 1978 și 1985, și președintele Comisiei de Urologie a Ministerului Sănătății (1990-1995). A fost membru al multor societăți medicale de specialitate din lume și membru de onoare al Academiei Române.

În 1989 reînființează Societatea Română de Urologie, care fusese desființată în 1945, al cărei președinte a fost până în anul 2000, când a devenit președinte de onoare. A reînființat și Revista Română de Urologie.

După pensionare, în 1997, activează în continuare în Spitalul Fundeni, ca profesor consultant. În anul 2000, președintele Emil Constantinescu îl decorează cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Profesorul Proca a scris singur sau în colaborare 19 monografii. A fost redactor al Tratatului de Patologie Chirurgicală, autor a două volume de Urologie din Tratatul de Chirurgie, colaborator la mai multe tratate — Tratatul de Medicină Internă, Tratatul de Nefrologie, Tratatul de Practica Medicinii Interne în ambulatoriu. A fost autor a peste 400 de articole publicate în reviste de specialitate străine și românești.

A fost membru titular al Academiei de Știinte Medicale și membru de onoare al Academiei Române. A murit la 7 martie 2004.

sursă: Agerpres

Share